Hiperlaxitate ligamentara

Hipermobilitatea articulară (laxitatea ligamentară)

Autor: Costin Oana Hipermobilitatea sau laxitatea articulară se referă la capacitatea articulațiilor de a se mișca și ajunge în poziții dincolo de limita normală de mișcare a articulaţiei.

Acest lucru este posibil datorită unei mobilități ridicate a articulațiilor, care sunt mai laxe, mai slăbite.

Rompiendo el mito de la Hiperlaxitud

Hipermobilitatea articulară nu este o afecțiune în sine, ci este o trăsătură care poate fi înnăscută de cele mai multe ori sau dobândită și în majoritatatea cazurilor nu provoacă probleme la nivel musculo-scheletal și nici nu se manifestă prin simptome specifice. Hipermobilitatea poate fi specifică câtorva sau mai multor articulații. Când toate articulaţiile corpului sunt laxe, extrem de mobile, iar mișcările sunt mult mai flexibile decât este normal, vorbim despre hipermobilitatea generalizată a articulaţiilor.

Astfel se explică de ce odată cu înaintarea în vârstă persoanele își pierd din flexibilitatea corpului și devin mai rigide. Statisticile indică o prevalentă mai ridicată a laxității articulare la femei comparativ cu bărbații la toate categoriile de vârstă.

Tinuta zilei

Peste de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic. Care sunt cauzele hipermobilității articulare? Nu se cunoaște cu certitudine cauza hipermobilității articulare, dar se consideră, în general, că aceasta este transmisă ereditar.

De asemenea, mai există câțiva factori implicați: 7 Modificări la nivelul colagenului care produc slăbirea și extensibilitatea ligamentelor Laxitatea ligamentelor este considerată o cauză importantă a hipermobilității articulare. Ligamentele sunt alcătuite din mai multe tipuri de fibre de proteine, care le conferă elasticitate elastina și fermitate colagenul.

Unele modificări la nivelul proceselor chimice din organism pot afecta fibrele de colagen ceea ce duce la o hiperextensibilitate a ligamentelor și crește, în schimb, nivelul de elastină din ligamente, ceea ce poate duce la o mobilitate mult mare a articulației. Hipermobilitatea determinată de alterarea colagenului din ligamente este considerată o cauză ereditară, iar jumătate dintre copiii unei persoane cu hipermobilitate articulară o pot moșteni.

HIPERLAXITATEA LIGAMENTARA - Boli

Este o cauză mai puțin frecventă a hipermobilității articulare, afectează una sau câteva articulații și este de hiperlaxitate ligamentara mai multe ori ereditară. Yoga este un alt sport care practicat frecvent poate duce la o mai mare mobilitate a articulațiilor.

O persoană cu hipermobilitate articulară este foarte flexibilă şi îşi poate aduce membrele în poziţii care pentru alţii sunt imposibil de realizat. Chiar dacă hipermobilitatea articulară nu este o boală în sine, cei care au această trăsătură pot fi mai predispuși la disconfort sau durere la nivel musculo-scheletal atunci când întreprind activități fizice.

Ligamentele slăbite, laxe, nu sunt la fel de capabile de stabilizarea articulaţiilor, astfel că articulaţia se poate mişca dincolo de limita sa maximă normală. Ca rezultat, muşchii din jurul hiperlaxitate ligamentara trebuie să lucreze mai mult hiperlaxitate ligamentara să menţină stabilitatea, ceea ce poate duce la durere, suprastimularea mușchilor, oboseală.

Semne şi simptome

Articulațiile laxe au și un risc mai mare de dislocare sau subluxații, predispunând persoana către accidentări și traume la nivel musculoscheletal. Când hipermobilitatea articulară provoacă simptome, există posibilitatea ca persoana să aibă sindromul hipermobilităţii articulare.

• Tratament Sindromul de hipermobilitate ligamentară reprezintă un sindrom genetic caracterizat prin articulaţii cu un grad de mobilitate mult mai mare decât normalul, asociat cu afecţiuni specifice.
• Acestea au functia de a tine articulatiile la locul or, supletea lor excesiva nu permite o mentinere ferma a acestora si poate provoca entorse sau luxatii repetate.
• Cei care suferă de această afecţiune îşi pot îmbunătăţi starea de sănătate pe parcursul timpului, iar hiperlaxitatea juvenilă poate scădea pe măsură ce individul înaintează în vârstă.
• Hipermobilitatea articulară la copii Autor: Costin Oana Actualizat lavizualizări Copiii cu hipermobilitate articulară sunt foarte flexibili și pot ajunge în poziții ale corpului care depășesesc aria de mișcare normală a unei articulații.

Scorul Beighton ridicat arată faptul că persoana este hipermobilă, însă nu este suficient pentru punerea diagnosticului de sindromul hipermobilităţii articulare, de aceea se folosesc criteriile de diagnostic Beighton, care iau în considerare şi numărul de articulaţii hipermobile şi apariţia durerii la nivelul acestora.

Dacă persoana are cel puţin 4 articulaţii hipermobile şi timp de cel puțin 3 luni are dureri, atunci este probabilă prezența sindromului hipermobilităţii articulare. Pentru a evita hiperlaxitate ligamentara reduce disconfortul sau durerea asociate hipermobilității articulare: Menţineţi-vă la o greutate corporală normală pentru a reduce efortul suplimentar al articulaţiilor.

Hipermobilitatea articulară nu este o contraindicație pentru a face sport. Este important să alegeţi exerciţii şi tipuri de sport care nu pun presiune pe articulaţii înot, mers pe bicicletă, mers pe jos, Pilates, dans.

Evitaţi exercițiile de întindere musculară. Chiar dacă pe moment oferă o senzație de relaxare, practicate frecvent pot duce, înțepă durerea articulară termen lung, la slăbirea și mai accentuată a articulațiilor. De asemenea, nu extindeți brațele sau picioarele până în punctul în care articulațiile genunchilor sau ale coatelor se blochează.

Printre beneficii este menționată și reducerea laxității ligamentare în urma traumatismelor la acest nivel.

1. Sindromul ehlers-danlos Din Articole Generalitati Sindromul Ehlers-Danlos este un grup de afectiuni mostenite caracterizate prin hiperlaxitate articulara, tegumente hiperelastice care formeaza usor vanatai, si vase sanguine usor afectate.
2.  - Я добиваюсь своих целей, но честь для меня важнее.
3. Hipermobilitatea articulară la copii | vegeashirts.ro
4. Sindromul hipermobilităţii ligamentare
7.  И что .
8.  Но с ключа могут снять копию.

Însă puținele studii care au testat această terapie au fost fie realizate pe animale, fie pe eșantioane prea mici de indivizi și fără să respecte o metodologie științifică, astfel că beneficiile nu sunt cel puțin deocamdată în totalitate susținute științific, nici nu se cunosc posibilele hiperlaxitate ligamentara și efecte secundare pe termen lung.